Blogocular

Le Monde attacked by Romanian hackers.

1 person likes this post.

Unlike

Pune şi pe Facebook!

Nu se poate ca măcar odată în viaţa voastră de bitongi neascultători să nu fi auzit chestia asta spusă de mama sau de tata când dădeai foc la muşama, spărgeai geamu’ la baie sau scoteai limba către baba de la parter. Asta era pedeapsa supremă, îngrozitorii ţigani fiind o specie clar diferită, creaturi rele şi odioase, care avea inevitabil saci în care băgau copiii şi plecau cu ei departe, fiindcă ţiganii nu stăteau nicăieri, erau murdari şi se hrăneau cu resturi de mâncare de pe la containerele de gunoi. Inevitabil, expresii de genu’ “te milogeşti ca ţiganu’ “, “de ce furi mă, eşti ţigan?” sau “bă, ce ţigan eşti” au intrat în folclorul românesc şi ne-au petrecut de-a lungul vieţii noastre de est-europeni toleranţi, singurii de altfel care acum vreo sută şi ceva de ani am tras ţiganii la vatră în loc să-i izgonim aşa cum au făcut toţi ceilalţi. Noi şi sârbii, poate şi ungurii. Dar noi, mai cu moţ, am şi legalizat-o. Şi europenii cu siguranţă s-au bucurat că i-am scutit de-o treabă şi şi-au râs în barbă şuşotind între ei că “ce proşti sunt românii, hai să le zicem ţigani de-acum!”. Dar să lăsăm istoria şi rahatul european strâns cu drag pe meleagurile noastre…

Şi revenind, nu-i aşa că e de admirat că noi, ăia mai cu creier şi care nu prea avem de-a face cu ţiganii (aspect foarte important), dar crescuţi cu teroarea “datului la ţigani”, suntem totuşi toleranţi şi nu aruncăm cu pietre în ei?

Şi aşa, ca o  notă de final care să regleze puţin echilibrul acestui articol, mi-am pus o întrebare de om care cugetă: de ce n-am auzit niciodată să mi se fi spus că mă “dau la unguri”? Că doar nici p-ăia nu prea îi iubim noi cu tot sufletul. Să fie oare fiindcă p-ăia, fără să ne dăm seama, îi respectăm?

Like

Unlike

Pune şi pe Facebook!

Fiindcă rahatul de cal se duce la prima ploaie. Plus că omul o ţinea în limitele legale de viteză.

Like

Unlike

Pune şi pe Facebook!

Am fost la Craiova. Cred că e a patra sau a cincea oară când merg acolo şi prima în care chiar am văzut o tentativă de ceva nou, proaspăt la oraşul ăla. Ca să te bucuri de el, însă, trebuie să treci cu vederea mici amănunte, balcanice sau doar ţigăneşti care te lovesc sau de care te loveşti din când în când. Spre exemplu, poate ar trebui să te înveţe cineva că de fiecare dată când se face verde la vreun semafor,e indicat să te asiguri temeinic înc-o dată spre a evita vreo maşină neînmatriculată sau cu ceva număr străin, în general conţinând unul sau mai mulţi coloraţi, care va trece nestingherită şi fără nicio jenă prin faţa ta, vazându-şi de drum şi lăsându-te cu gura căscată. Apoi trebuie să mai ştii că, ceea ce oltenii numesc bijuteria Craiovei, şi anume Parcul Romanescu, trebuie vizitat neapărat în timpul săptămânii şi în niciun caz în timpul vreunei sărbători de orice fel. Motivul, acelaşi. Parcul se va colora negreşit în afara acestor intervale, în negru. Aşa, şi dacă am ajuns la parc, categoric trebuie văzut. Desenat prin 1899-1900 de către arhitectul francez Edouard Redont, medaliat mai apoi ca şi proiect cu aur la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900, parcul a fost amenajat apoi până în 1903, când a fost şi inaugurat. De atunci până acum, Parcul întins pe vreo nouăzeci de hectare a suferit ceva transformări, din câte am înţeles nesemnificative. A fost de curând renovat şi aranjat iar astăzi se prezintă excelent. A primit chiar şi o grădină zoologică – nu sunt convins că a existat de atunci – unde îşi fac veacul ceva animale de pe alte meleaguri şi nu numai, printre care şi nişte prăpădiţi de lei şi puii lor. Cam atât despre Craiova. În rest, ţigani, check, mizerie, check. Şi da, ţiganii sunt o problemă majoră a oraşului. Poze mai jos. Calitate de Iphone, dacă nu vă plac, google. A, şi bine v-am regăsit.

Read the rest of this entry »

Like

Unlike

Pune şi pe Facebook!

Cum să nu-l angajezi mă, aşa plin de îndrăzneală cum e el şi cu privirea aia de cutezător? Cum să-ţi permiţi luxul de a rata un angajat atât de încrezător în forţele proprii? A, e ţigan. Şi ce dacă? Îi zici “rrom” şi îl încadrezi paznic de noapte. Să nu-l vadă duşmanu’.

Poza e veche, dar măcar de s-ar fii schimbat ceva de-atunci. Adică s-a schimbat. Cred ca sunt mai mulţi.

Like

Unlike

Pune şi pe Facebook!

În acest sfârşit de săptămână la Sinaia este un fel de festival al ţiganilor. Produse hand-made, muzică ţigănească şi alte chestii tradiţionale de-ale lor. O scenă, grătare şi toată ţigănia, să zic aşa. Şi nu, nu am văzut ţigani burtoşi coborând cu greu din Mercedes. Cel puţin ieri când am fost eu nu erau. Însă erau o grămadă de ţigani îmbrăcaţi autentic, cântând autentic şi dansând autentic. Ba chiar era unul care a spus ca el este ţigan şi nu rrom. No, cu ăştia nu mi-e ruşine.

P.S. Dacă mai aveam răbdare câteva minute sau zeci de minute dădeam nas în nas cu dom’ preşedinte Băsescu. Numai că nu era încă destul de multă lume ca să merite să apară şi n-am mai avut chef să-l pândesc. M-a distrat însă vorba unui ţigan: “Păi dacă în Maramureş s-a îmbrăcat în oşan, poate şi la noi se îmbracă în ţigan…”

O mică galerie foto mai jos…

Read the rest of this entry »

Like

Unlike

Pune şi pe Facebook!

N-am vrut să scriu nimic de Madonna. N-am vrut fiindcă n-am vrut să va spun nimic despre cât de puţin o consider eu pe a cântăreaţă şi de cât de mult o desconsider din multe alte chestii. Apropos de ce a scris Arhi aici şi de ofuscarea românilor toleranţi de pretutindeni. Madonna a încercat să fie fată de treabă şi să ne arate ea nouă ce înseamnă să fii un star plin de compasiune şi de înţelegere faţă de publicul amărât din faţa ta care cu siguranţă se simte discriminat. Când a zis asta? În momentul în care a început €œ”momentul tiganesc” al show-ului ei. Şi de-aici o discuţie cu altcineva, care, normal, încerca să argumenteze şi să apere nevionavata divă. Argumentul suprem a fost cum că ea, săraca, primeşte informaţia de-a gata. Şi că nu sunt ei de vină fiindcă pe ei aşa îi învaţă. Păi fă Madono fă, tu ajungi aici, în faţa a şaizeci de mii de fani ai tăi din căcăţelul ăsta de ţărişoara şi incasezi numai din bilete 2.8 milioane de euro (cum am citit prin ziare) şi tu nu te gândeşti să cheltui patru-cinci sute din ăia să-ţi iei un laptop şi să afli şi tu ce şi cum? Se pare deci, că accentul de britanică veritabilă a rămas doar sa acopere un alt caracter american ignorant. Pentru mine rămâne o cârpă.

P.S. Nu sunt de acord cu ăia care-au mers să o vadă doar fiindca e ea Madonna si cine ştie când mai vine pe la noi…mă duc numai să zic c-am fost?

Later edit: Am văzut chiar acum momentul cu pricina la ştiri şi nu mi-a părut nicidecum atât de provocator incât să sărim toţi de cur in halul ăsta. Da’ pentru asta Madonna tot nu ştie sa cânte…

Like

Unlike

Pune şi pe Facebook!